Astăzi, 29 decembrie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a organizat o conferință de presă cu privire la acțiunile întreprinse pentru îmbunătățirea calității educației în Republica Moldova. La eveniment a participat ministrul Monica Babuc.
În preambulul discursului său, oficialul a menționat că în această perioadă, când se fac bilanțurile, dar și planurile de viitor, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării prezintă totalurile acțiunilor întreprinse în 2017 pentru eficientizarea sistemului național de educație, precum și perspectivele de modernizare a acestuia.
Monica Babuc a subliniat că principalele măsuri pentru remedierea situației în domeniul educației s-au axat pe 5 aspecte concrete: 1) Reforma curriculară; 2) Debirocratizarea procesului de raportare; 3) Repartizarea normei didactice; 4) Reevaluarea procesului de optimizare a școlilor; 5) Asigurarea mijloacelor financiare pentru cursurile de formare continuă.
Astfel, a fost elaborat și aprobat noul Concept de dezvoltare a Curriculumului Național din învățământul primar, gimnazial și liceal, care prevede următoarele:
- Reducerea numărului de ore și de discipline școlare obligatorii în învățământul liceal;
- Includerea în Planul de învățământ a compartimentului – Extensii curriculare ce prevăd studierea la un nivel avansat a disciplinelor de profil;
- Reconceptualizarea statutului (rolului și funcțiilor) disciplinelor opționale și mărirea cotei acestora în planurile de învățământ, pentru diversificarea ofertelor educaționale și asigurarea la maximum a intereselor și oportunităților elevilor, determinând traseul individual de formare;
- Excluderea temelor pentru acasă pentru elevii din învățământul primar;
- Excluderea evaluării prin note și introducerea evaluării prin descriptori la disciplinele din învățământul gimnazial (educația muzicală, educația plastică și educația tehnologică);
- Excluderea evaluării prin note și a normativelor obligatorii la disciplina educație fizică, în învățământul gimnazial;
- Reconceptualizarea unor discipline școlare, atribuindu-le valențe formative prioritare, spre exemplu: Ora de dirigenție, care va deveni disciplină obligatorie în clasele gimnaziale, pentru o abordare specifică și flexibilă în dezvoltarea personală a elevului, prin ghidarea în carieră, comunicarea interpersonală, voluntariat; Educația tehnologică, care în învățământul primar va include module de „robotică”, „informatică aplicată”, păstrând și modulele ce țin de tradițiile populare; Educația civică, care va fi redenumită în Educație pentru societate, iarconținuturile educaționale privind Educația pentru cetățenia democratică și Educația pentru drepturile omului să devină dimensiuni de referință; Tehnologiile digitale și cultura gestionării informației, care urmează să fie valorificate la toate treptele învățământului general, în scopul dezvoltării competențelor digitale; ș.a.
În ceea ce privește debirocratizarea procesului de raportare a informației în învățământul general și ca urmare a desfășurării consultărilor publice, cu participarea a peste 200 de reprezentanți ai comunității educaționale din 20 de raioane și municipii, a fost elaborat și aprobat Nomenclatorul tipurilor de documentație școlară și rapoarte în învățământul general, care prevede reducerea documentației școlare cu cca 36%, și anume:
- pentru cadrele didactice la clasă cu ≈30%;
- pentru dirigintele la clasă cu ≈39%;
- pentru cadrele de conducere cu ≈40%.
Totodată, a fost aprobată Metodologia privind repartizarea timpului de muncă a personalului didactic din învățământul general, care conține următoarele elemente de noutate:
- unificarea cerințelor privind repartizarea timpului de muncă săptămânal al cadrelor didactice în corespundere cu art.55 alin. (1) al Codului Educației;
- reducerea numărului de ore obligatorii pentru activitate în cadrul instituției, fapt ce va permite profesorilor să aloce timpul necesar formării profesionale;
- expunerea tabelară a reglementărilor privind tipul activității, durata estimativă a timpului de muncă săptămânal destinat pentru fiecare din activitățile cadrului didactic, precum și locul desfășurării acestora, cu specificarea că salariatul de comun acord cu angajatorul vor stabili locul desfășurării activității didactice;
- stabilirea printr-un orar anual, de către angajator de comun acord cu organul sindical din instituție a tipului activităților didactice și a formei de evidență a timpului de muncă necesar îndeplinirii acestora
O decizie la fel de importantă și pe deplin asumată a fost instituirea moratoriului pe procesul de optimizare a instituțiilor de învățământ general. În consecință, au fost stabiliți indicatorii cu privire la impactul socio-economic asupra elevilor, părinților, cadrelor didactice și asupra localităților implicate în reforma rețelei școlare pentru perioada 2010-2017. Astfel, ca urmare a unei evaluări minuțioase, vor fi redeschise următoarele instituții de învățământ:
- în localitatea Fârlădeni, r-nul Hâncești, Școala primară-grădiniță, cu o clasă de a I-a cu 8 elevi și o clasă de a IV-a, în număr de 16 elevi;
- în localitatea Țepilova, r-nul Soroca, Școala primară, cu un număr de 21 de elevi;
- în localitatea Bolohani, r-nul Orhei, Școala primară-grădiniță, pentru clasa I, cu un număr de 17 copii.
Nu în ultimul rând, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a identificat 17 milioane lei pentru domeniul formării continue a cadrelor didactice din învățământul școlar. Astfel, în 2018, circa 16 mii de cadre didactice vor beneficia de aceste cursuri în Centrele de Formare Continuă, aprobate de MECC.