Patrimoniu cultural – prezenţe pe listele Patrimoniului Mondial material şi imaterial Patrimoniul cultural: o miză actuală

Pe lîngă ansamblul bunurilor culturale de o valoare universală excepţională, patrimoniul mondial cuprinde şi totalitatea celor mai importante situri naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, al fenomenelor fizice sau proceselor geologice sau al superlativului estetic al peisajului, vestigii culturale subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale, moştenite din străbuni şi care merită a fi promovate şi prezervate pentru a fi transmise generaţiilor viitoare.

Republica Moldova participă la acţiunile UNESCO în domeniul patrimoniului în cadrul convenţiilor la care este parte

a) Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat împreună cu Protocolul I la Convenţie, adoptată la 14 mai 1954 la Haga

b) Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972)

c) Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale (1970)

d) Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003)

e) Convenţia pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2005)

f) Convenţia pentru protecţia patrimoniului cultural subacvatic (2001)

Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial (PMI) UNESCO:

Republica Moldova are înscris 1 bun cultural imaterial pe lista reprezentativă a PMI:

a) Colindatul în ceată bărbătească (2013)

Propuneri de înscriere pe lista reprezentativă a PMI:

a) „Sărbătoarea Sf. Gheorghe” – 2014

b) „Sărbătorea Mărţişorului” – 2015

Patrimoniul digital reprezintă totalitatea materialelor informatice, de valoare durabilă, care necesită a fi conservate pentru generaţiile viitoare. Acestea necesită metode active de prezervare. Principalul proiect care sprijină listarea Patrimoniului Digital UNESCO este Biblioteca Digitală Mondială (World Digital Library - WDL).

Materialele sunt accesate gratuit şi traduse în şapte limbi (engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză, portugheză și rusă ) Se  propune un conţinut în peste 40 de limbi.

UNESCO are drept parteneri ai proiectului aproximativ 30 de biblioteci naţionale şi instituţii culturale din lume. Biblioteca Digitală Mondială furnizează documente fundamentale, precum manuscrise, hărţi, cărţi rare, filme, gravuri, fotografii sau înregistrări sonore rare. Site-ul bibliotecii este găzduit de Biblioteca Congresului American.

Pe site-ul WDL figurează cîteva materiale despre Republica Moldova:

Vezi site UNESCO cu privire la "Memoria Lumii"

Vezi site-ul oficial Consiliului Europei

Consiliul Europei este prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, înfiinţată la 5 mai 1949, ca organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a valorilor democratice.

Consiliul Europei reprezintă un cadru instituţional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societăţii europene (cu excepţia celor legate de apărare) şi anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educaţie, cultură, patrimoniu, tineret şi sport, probleme sociale şi economice, puteri locale şi regionale, protecţia mediului etc.

Convenţii ale Consiliului Europei privitoare la domeniul culturii

Republica Moldova participă la acţiunile Consiliului Europei în domeniul culturii în cadrul convenţiilor la care este parte:

a) Convenţia culturală europeană, adoptată la 18 decembrie 1954 la Paris

b) Convenţia pentru conservarea patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Grnada la 3 octombrie 1995

c) Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta, 16 ianuarie 1992

d) Convenţia-cadru a Consiliului Europei  privind valoarea socială a patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005

e) Convenţia europeană privind coproducţia cinematografică, adoptată la 2 octombrie 1992

f) Convenţia peisajului european, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000

Iniţiativa de la Kiev este un program regional şi transversal creat de Consiliul Europei în scopul promovării dialogului intercultural şi al stabilităţii democratice în cinci ţări: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina. A fost demarat, la Kiev, pe 5 septembrie 2005 şi lansat la Bucureşti, la 15 decembrie 2006, la sediul Ministerului român al culturii.

Programul reflectă viziunea Consiliului Europei privind cooperarea regională, prin abordarea trans-disciplinară a managementului culturii, a patrimoniului cultural şi natural, a protecţiei mediului şi planificării urbane.

Obiectivele Programului:

a) cooperarea multilaterală şi abordarea transversală spre o dezvoltare durabilă

b) consolidarea politicilor naţionale

c) ameliorarea capacităţilor instituţionale şi a instrumentelor de gestionare, dezvoltarea parteneriatelor.

Obiectivele proiectului - Oferirea de asistenţă autorităţilor naţionale, regionale şi locale în implementarea unui Plan Strategic de Intervenţie, pentru a sprijini revitalizarea şi dezvoltarea socială şi economică a oraşelor istorice de mărime mică şi mijlocie, precum şi a mediului lor înconjurător prin reabilitarea şi reamenjarea monumentelor şi aşezărilor.

Descrierea proiectului - Acest proiect-pilot va ghida beneficiarii spre indentificarea „Oraşelor cu intervenţie prioritară“ care să servească drept exemple şi simboluri de evaluare a metodelor urbane şi de patrimoniu existente, şi care să definească rolurile potenţiale ale patrimoniului în procesele dezvoltării urbane din ţările beneficiare. Vor fi selectate “Oraşe-pilot” care vor ţinti adoptarea „Planurilor de Intervenţie Strategică“. Vor fi identificate “Proiecte de reabilitare a patrimoniului” ce vor avea un impact latent asupra dezvoltării locale şi vor fi subiectul unor posibile studii ce, ulterior, vor duce la un proces de investiţie şi intervenţie prin mobilizarea resurselor naţionale şi internaţionale, cu privire la încurajarea investiţiilor publice şi private.

Rezultatele estimate – revizuirea cadrelor legale a fiecărei ţări pentru asigurarea implementării eficace a orientărilor publice în domeniul patrimoniului; întărirea structurilor proiectelor de administrare şi implementare a mecanismelor din cadrul Ministerelor Culturii; definirea strategiilor de durată pentru finanţarea proiectelor de medii culturale; stabilirea metodologiei de identificare şi elaborare a proiectelor pilot adverse şi implementarea lor în anumite domenii; contribuţie la formarea specialiştilor în diferite sectoare ale patrimoniului; reabilitarea a două monumente/aşezări, pentru a sugera refolosirea/funcţiile sociale, asociate cu dezvoltarea turismului sau educaţiei, fiind susţinute de mediul de afaceri local; implementarea unui program educaţional prin vizitarea şcolilor în aşezările-pilot, prin campanii de informare, prin antrenarea profesorilor în subiectele legate de patrimoniul cultural.

Misiunea de experţi a Consiliului Europei în Republica Moldova: Evaluarea situaţiei patrimoniului cultural

 Chisinau, 5-7 Iunie 2012

O primă evaluare a situaţiei, relevată de implementarea proiectelor în teren, a fost realizată de către Secretariatul Consiliului Europei în iunie 2010. Problemele cu care se confruntă zi de zi autorităţile competente sunt deosebit de complexe, fapt care implică rezolvarea lor într-o manieră globală şi integrată. În acest context, Ministrul Culturii, dl Boris Focşa, a adresat Secretarului General al Consiliului Europei la 15 august 2011, o cerere de cooperare tehnică în efectuarea unei analize a politicii existente din domeniul patrimoniului cultural al ţării, cu un accent particular pe cazul capitalei ei, Chişinău.

Misiunea a inclus numeroase întîlniri şi schimburi de opinii cu principalii responsabili instituţionali, reprezentanţii aleşi şi executori ai oraşului Chişinău, serviciile de patrimoniu ale Ministerului Culturii, precum şi asociaţiile şi ONG-urile active în ceea ce priveşte apărarea patrimoniului construit din Republica Moldova. Întîlnirile oficiale au fost alternate cu discuţii neformale şi cu vizite în teren, mai ales în oraşul Chişinău.

Strategia propusă pentru implementarea recomandărilor raportului misiunii pot fi divizate după cum urmează:

a) Definirea patrimoniului Republicii Moldova

b) Instrumente de protejare eficiente

c) Ameliorarea funcţionării administraţiei

d) Sensibilizarea societăţii

e) Crearea unui sistem de formare profesională

f) Proiecte-pilot

g) Asistenţă şi monitorizare legislativă

La începutul anului 2014, Ministerul Culturii în comun cu Secretariatul Consiliului Europei vor elabora un Plan de Acţiuni pentru implementarea recomandărilor misiunii Consiliului Europei.

Principalele obiective ale acordului parţial extins, aşa cum sunt ele prezentate în Statutul său (prezentat în anexă) sunt:

a) să contribuie la promovarea identităţii şi cetăţeniei europene, prin cunoaşterea şi conştientizarea patrimoniului comun al Europei, şi dezvoltarea de legături culturale şi a dialogului în Europa, precum şi cu alte ţări şi regiuni;

b) să contribuie la consolidarea potenţialului de Itinerarii Culturale pentru cooperare culturală, dezvoltare durabilă teritorială şi a coeziunii sociale, cu un accent special pe teme de importanţă simbolică pentru unitatea europeană, istoria, cultura şi valorile şi descoperirea de mai puţin bine-cunoscute destinaţii;

c) să consolideze dimensiunea democratică a schimbului cultural şi turismul prin implicarea reţelelor de bază şi asociaţii, autorităţilor locale şi regionale, universităţi şi organizaţii profesionale;

d) să contribuie la dezvoltarea şi promovarea conceptului de Itinerarii Culturale, în toate aspectele sale, în scopul de a sensibiliza la nivel global de Europa ca destinaţie turistică de o unică valoare şi calitate.

Republica Moldova participă la activităţile Acordului Parţial extins privind Itinerariile Culturale în cadrul urtătoarelor proiecte:

The Saint Martin of Tours Route

The Iter Vitis Route

Este o lucrare de referinţă unică asupra politicilor culturale europene, dublată de un sistem de informare şi monitorizare  a politicilor culturale, a  instrumentelor, dezbaterilor şi tendinţelor din acest domeniu în Europa.  El prezintă un sistem permanent actualizat, o nouă ediţie a sistemului fiind deja publicată. Mai mult, sistemul se află într-o extindere permanentă pentru a reuşi să cuprindă noile provocări, dezbateri şi priorităţi în materie de politici culturale.

Compendiam a fost lansat în 1998 de către Consiliul Europei în parteneriat cu Institutul European pentru Cercetare Culturală Comparată - ERICarts. Compendiul este realizat în parteneriat cu o comunitate de practicieni, constituită din cercetători independenţi în domeniul politicilor culturale, ONG-uri şi guverne naţionale.

Informarea şi asigurarea monitorizării politicilor culturale

Compendium abordează subiectele prioritare şi provocările de moment  în următoarele domenii :

a) Drepturile culturale şi etice

b) Diversitatea culturală

c) Dialogul intercultural

d) Rolul diferitor parteneriate pentru schimbarea sistemului de guvernare

e) Susţinerea creativităţii

f) Participarea la viaţa culturală

g) Aspectele economice, juridice şi educative ale politicilor culturale

h) Cooperarea culturală internaţională

Sistemul asigură monitorizarea implementării legilor, politicilor şi practicilor culturale. El oferă multiple tabeluri comparative, precum şi statistici, dar şi spaţii tematice.

În calitatea sa de proiect, Compendium, este un instrument de bază al platformei de informare a Consiliului Europei cu privire la cultură, patrimoniu şi dezvoltarea mass-media în Europa (CultureWatchEurope).

COMPENDIUM: Profil pe ţară: Moldova

Lansate în 1985, Zilele europene ale patrimoniului au fost organizate începînd din 1999, ca iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Consiliului Europei. Cele 50 de ţări semnatare ale Convenţiei culturale europene iau parte la Zilele europene ale patrimoniului, oferind vizite la noi comori culturale şi deschizînd clădiri istorice care sunt în mod normal închise publicului. Evenimentele culturale aduc în prim-plan meşteşugurile şi tradiţiile, precum şi arhitectura şi arta locale, şi vizează, totodată, promovarea înţelegerii reciproce între cetăţenii europeni.

„Zilele europene ale patrimoniului oferă oamenilor o oportunitate minunată de a descoperi comori culturale care se află adesea extrem de aproape de locuinţele lor, dar a căror existenţă le este, poate, necunoscută, în vreme ce alte astfel de comori sunt rareori accesibile publicului. Prin faptul că îşi deschid uşile, aceste situri ne deschid ochii şi minţile spre patrimoniul cultural comun şi diferit care constituie bijuteria coroanei europene”, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Vezi Zilele Europene ale patrimoniului

http://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/Culture/Calendar2014_en.asp