"DOAR PRIN EDUCAŢIA DE CALITATE NE VOM PUTEA IMPUNE ÎN LUME"
-Domnule ministru, Guvernul a aprobat recent Planurile de înmatriculare în anul 2011 în învăţămîntul superior, mediu de specialitate şi secundar profesional. În ce măsură sunt corelate înmatriculările cu nevoile de cadre ale economiei naţionale?

-Statistica ministerială ce se referă la procesul de admitere, sesiunea 2011, vehiculează cu indici vizînd, în mod special, instituţiile pendinte Ministerului Educaţiei, pentru că avem şi alte instituţii de învăţămînt, care ţin de sănătate, agricultură, ministerele de forţă etc.

Ministerul Educaţiei este în colaborare eficientă cu alte ministere, în special cu Ministerul Economiei, de unde vede care este necesitatea concretă de specialişti calificaţi. Comunicăm, în acest sens, şi cu instituţiile noastre de învăţămînt. Împreună cu acestea, în baza necesităţilor identificate de către Ministerul Economiei, stabilim numărul de locuri care ar putea fi acoperite din buget.

- Da, proporţia e aproximativ asta. Însă, finalmente, totul depinde de absolventul liceului, fiindcă, ştiţi prea bine, înmatricularea se face în baza punctajului de la examenele de bacalaureat. În situaţia în care a acumulat un punctaj bun, el poate lua uşor admiterea la orice instituţie de învăţămînt. Am creat condiţiile necesare prin care tinerii puteau să ia note în strictă conformitate cu nivelul de pregătire pentru aceste examene. În majoritatea cazurilor, elevii recunosc că testul a fost pe potriva cunoştinţelor şi a nivelului de pregătire. Ei au constatat că acesta nu a fost unul complicat. Deci, am creat prima premisă: dacă ai o bună pregătire, poţi lua o notă foarte bună. Doi: am creat mai multe comisii în acest an. Toate lucrările de examen ce au întrunit 90-100% din punctajul maxim şi 0-5 % din cel minim au fost reverificate de o comisie special instituită. Ulterior, la faza contestaţiilor, a existat o a treia comisie, care, repetat, a verificat aceste lucrări. În situaţia în care copiii au avut o bună pregătire, nu văd o problemă. Totul depinde de ei. Cu părere de rău, în ultimii ani, în Republica Moldova s-au creat circumstanţe în care copiii puteau să nu înveţe, dar, oricum, aveau note mari. Iată că, în anul curent, cred că am spart, într-un fel, acest stereotip, această experienţă malefică. Experimentul pe care l-am avut la Liceul AŞM, unde am utilizat camere de supraveghere şi aparate de bruiere a spaţiului electronic, a arătat că în momentul în care copiii au conştientizat că nu mai pot miza pe surse externe, ei au recurs la utilizarea maximă a propriului lor potenţial şi rezultatele au fost pe potriva efortului făcut. Mai mult decît atît: în această sesiune, am mai recurs la o schimbare de ordin procedural. În universităţile de stat, bunăoară, după sesiunea de iarnă, va fi organizat un nou concurs al burselor şi al locurilor finanţate din bugetul de stat. Ceea ce înseamnă că acei copii care au luat relativ uşor admiterea cu o notă înaltă îşi vor pierde tot atît de uşor bursa sau locul bugetar, dacă vor face dovada faptului că nu au venit cu nota lor la examen, dacă vor dovedi că sunt iresponsabili, dezorganizaţi şi, de fapt, sunt foarte slab pregătiţi pentru treapta universitară.

Cît priveşte afirmaţia "nu ai bani, execută munca necalificată", vreau să spun că inclusiv în Occident sunt tineri care, neavînd bani pentru a merge la o instituţie de învăţămînt- privată sau de stat- pentru început muncesc, acumulează experienţă, adună anumite sume de bani, după care se înscriu la facultate. Practica denotă că acei tineri care merg pe această cale, de regulă, sunt mult mai organizaţi şi mult mai responsabili decît tinerii care au luat admiterea fără taxă. De regulă, banii munciţi te fac mult mai responsabil.

- Vă răspund cu plăcere, precizînd, mai întîi, că în Republica Moldova, procesul educaţional la istorie, pentru toate treptele de şcolaritate, se realizează în baza Concepţiei educaţiei istorice şi a Curriculumului modernizat, aprobate de Ministerul Educaţiei, care are ca fundament principiile unui învăţămînt modern, axat pe formarea de competenţe. Recomandările Adunării Parlamentare cu privire la dimensiunea europeană a educaţiei, cu privire la învăţarea istoriei în Europa, Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind educaţia în ceea ce priveşte păstrarea moştenirii istorice şi Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană, au constituit un temei serios pentru modernizarea concepţiei de predare/învăţare/evaluare la această materie şcolară.

Astfel, disciplina prevede realizarea conţinuturilor curriculare în raport de 50% - spaţiul universal; 45% - spaţiul naţional şi 5% - spaţiul local (regiunea, localitatea, familia, şcoala). Iar în scopul depăşirii efectelor implicării guvernării comuniste în predarea istoriei pentru treapta preuniversitară, Ministerul Educaţiei a întreprins următoarele acţiuni:

" au fost emise circulara nr. 1096 din 07.12.2009, prin care Ministerul Educaţiei nu recomandă utilizarea manualelor Istorie, clasa a IX-a, clasa a XII-a, autori S. Nazaria, A. Roman, editura Cartea Moldovei, 2006, şi circulara nr. 02/13-805 din 15.12.2010, prin care a fost recomandată utilizarea manualelor şcolare de "Istoria Românilor", editate în Republica Moldova, în scopul realizării conţinuturilor curriculare;

" în decembrie 2010, a fost elaborată programa de bacalaureat la istorie, pentru sesiunea de examene 2011, unde în subiectele propuse a fost respectat raportul de 50/50 dintre conţinuturile din istoria universală şi istoria românilor la toate compartimentele: personalităţi istorice, relaţii de cauzalitate şi tematicele de eseu.

-Cu siguranţă. În acest sens, ne-a promis ajutor şi partenerii noştri educaţionali de la Bucureşti.

-În ultimul timp, am început să operăm cu o sintagmă necunoscută anterior, care sună în felul următor: descongestionarea curriculară. Sau o altă sintagmă, pe care o aud tot mai frecvent: aeraj curricular. Aceasta înseamnă că este important să simplificăm curriculumul şcolar, să facem ca, în cadrul procesului de predare auditorială, să fie mult dinamism. Ca accentul să fie pus apoi pe activitatea independentă a copiilor, care ar fi organizată în strictă conformitate cu interesele şi capacităţile lor. În această ordine de idei, vom analiza rezultatele înregistrate în cadrul proiectelor Waldorf şi "Pas cu Pas". Mai mult decît atît, vom examina foarte atent şi experienţa internaţională care se axează pe instruirea interactivă şi pe o instruire care pune accent pe copil, luînd în considerare particularităţile de vîrstă, dar şi particularităţile individuale ale copilului.

-Nemulţumiri nu ar trebui să existe în societate, fiindcă învăţămîntul întotdeauna a depins de doi factori importanţi. Primul factor a fost cel demografic. Dacă nu sunt copii, nu poate exista şcoală. Tipul şcolii, iarăşi, depinde de numărul copiilor. Dacă avem o localitate în care avem şi copii de vîrstă liceală, evident că vom avea şi liceu. Dacă nu vom avea copii de vîrstă liceală, evident că acea comunitate va trebui să beneficieze doar de gimnaziu ş. a. m. d. Ştim cu toţii că Republica Moldova are o involuţie demografică ce afectează iremediabil, învăţămîntul. De aceea, în situaţia în care în anumite şcoli va fi un număr mic de copii, va trebui să recurgem la procedura de reorganizare. Ştim cu toţii- şi lucrul acesta a fost pe larg mediatizat - avem şcoli cu patru copii, cu şase copii, cu 20 de copii. Care stat îşi va permite să menţină astfel de şcoli? Evident că va trebui să avem grijă de aceşti copii. Pentru o perioadă anumită, vom conserva spaţiul educaţional din aceste şcoli, ne vom preocupa de pedagogi şi de copii, în vederea constituirii unui spaţiu educaţional consolidat, care, pe de o parte, le va da copiilor o educaţie de calitate, iar pe de altă parte, va antrena cadrele didactice în cîmpul profesional. Al doilea factor care întotdeauna a creat un anumit tonus educaţional în societate rămîne elementul economic. Republica Moldova este în continuare cel mai sărac stat din Europa. Şi atunci cînd eşti cel mai sărac stat nu poţi să-ţi permiţi să întreţii şcoli luxoase. Trebuie să recurgem la consolidarea spaţiului educaţional, care prin restructurări şi optimizări va fi în stare să rezolve o problemă de primă importanţă: accesul tuturor copiilor la educaţie de calitate. În această ordine de idei, a apărut noţiunea de şcoală de circumscripţie, care poate să apară doar pe fundalul a două sau trei localităţi. În baza a cinci criterii elaborate de Ministerul Educaţiei, autorităţile publice locale identifică instituţia care se înscrie cel mai bine în acele criterii şi o declară instituţie de circumscripţie. După care urmează o masivă pompare de bani, care vor veni dinspre stat, dar şi dinspre organismele internaţionale, prin intermediul FISM-ului. Vor fi procurate autobuze, vor fi nivelate drumurile şi, în felul acesta, copiii din celelalte localităţi, care se vor situa minimum la 3 km şi maximum la 15 km depărtare, vor avea posibilitate să vină dimineaţă la ore, ca după masă să revină acasă. Şcoala de circumscripţie va fi o şcoală model, în care vor exista laboratoare, ateliere de calitate, biblioteci completate. Instituţiile vor fi încălzite, vor avea toate resursele ca să ofere educaţie de calitate. De atîtea ori am spus că Republica Moldova se poate impune doar prin oamenii săi. Pînă în prezent, Moldova este confundată cu Insulele Malvine sau cu Malta. Şi acest lucru se produce din cauza că încă nu ne-am impus prin profesionalismul nostru. Dacă vom fi în stare să asigurăm tinerelor generaţii o educaţie de calitate, cu siguranţă, vom obţine şi o elită profesionistă, şi o elită politică, prin care ne vom impune în această lume.

-Cititorilor dumneavoastră fideli le-aş dori să persevereze în calea lor spre atingerea de noi performanţe. Să aibă suficientă încredere în forţele proprii, dar şi în autorităţile statului, care sînt preocupate ca anul şcolar 2011-2012 să le aducă un plus de valoare motivaţională pentru a face studii de calitate. Şi dacă pornim de la semnificaţia titlului revistei Dumneavoastră, Vă rog să îmi permiteţi a le ura abonaţilor Dumneavoastră cît mai mulţi amici devotaţi ideii de salvare a sufletului uman prin relaţii de comunicare autentice, prin ideea de lectură permanentă ca una dintre cele mai accesibile şi valoroase forme de informare, extindere a intelectului şi dezvoltare a inteligenţei.

A dialogat Ilie LUPAN